Parenting conștient la început de drum

Parenting conștient la început de drum

Tindem să credem zicala simplă “ceea ce vezi zi de zi la părinți, ai să devii.” Și de cele mai multe ori, ea are puterea de a se împlini. De aceea, relația părinte-copil din primii ani de viață este placa turnantă care va dăinui de-a lungul formării sale ca individualitate distinctă.

Pe de altă parte, după cum ne spune și Victor Frankl în Omul în căutarea sensului vieții, spiritul uman are imensa capacitate de a se autoactualiza în funcție de propriile trăiri și credințe. Este drept că procesul formativ durează întreaga viață, dar în linii mari personalitatea  este trasată în jurul vârstei de 20 de ani. Tot ceea ce intervine apoi se modelează cu mai mare dificultate , iar schimbările ulterioare sunt mai dificil de integrat.

De aceea, cred cu tărie că în îmbinarea armonioasă dintre bagajul genetic și mediu, cel din urmă are un rol definitoriu mai complex. Iar prin mediu înțeleg în primul rând mediul parental. Toate celelalte medii care intervin și apar de-a lungul dezvoltării copilului, pot fi  mai mult sau mai puțin influențate și deschise de acest mediu parental – un mediu fundamental și de neînlocuit.

Fiind conștienți de acest fapt, presupun că există o presiune puternică și non-productivă pusă pe umărul părinților. Aș dori ca părinții să nu primească această doză de presiune ca pe un “trebuie” imperativ; ea va face munca lor mai anevoioasă. Este vorba despre un idealism irațional,  despre o conduită perfectă imposibil de atins. Nu cred că există părinți perfecți, ci doar părinți bine intenționați. Și așa cum spune Julie Wright, trainer parental, educația parentală este un proces pe termen lung, supus greșelii, care necesită prezență  și centrare.Prin prezență se înțelege a fi focusat înspre relația cu copilul, a lăsa deoparte orice alte probleme în acele momente , a participa activ. Centrarea pe individul din fața noastră (în acest caz, pe copilul dumneavoastră) reprezintă concentrarea energiei, atenției și a preocupărilor noastre înspre relația care are loc aici și acum.

Același specialist în domeniul educației și parentajului, ne atrage atenția asupra importanței recunoașterii individuale de care au parte copiii. În acest sens, aduc în discuție faptul că această dorință de afirmare și recunoaștere este tipică oricărui copil înca din perioada antepreșcolară, indiferent de puterea de a cere și a se afirma sau lipsa acesteia.

Pe la vârsta de 3 ani, odată ce copilul a luat în brațe acel “nu”, în stare să contrazică și să dezaprobe orice acțiune a dumneavoastră, aveți parte de perioada negativismului primar sau perioada de opoziție. Prin acțiunile și reacțiile sale, copilul va încerca testarea limitelor și confruntarea cu interdicțiile pentru a obține afirmarea independenței.  Prin autonomie și independență el își câștigă diferențierea și își întărește conștiința de sine. Este nevoie să priviți calm și cu înțelegere confruntările din această perioadă. Prezența și susținerea , însoțite de limite ferme și includerea unor “reguli interne”  sau a unei “agende de planuri” a familiei vă vor ajuta să mențineți organizarea, în ciuda micilor neînțelegeri. După perioada de opoziție, în perioada de grație, copilul va avea din nou nevoie de confirmare, de alianță și înțelegere. Va avea nevoie de suportul dumneavoastră. În jurul vârstei de 5 ani, copilul vrea să fie valorizat pentru cine este (pentru cine a devenit odată cu încheierea etapei anterioare). Este o perioadă a narcisismului, a egocentrismului în emoție și în gândire. În orice caz, perioada de imitație ce va urma , va fi una în care achizițiile copilului se vor revărsa în joc simbolic și joc de rol, în activități creative și jocuri de limbaj. Acest fapt îmbucurător vă va face să realizați că răbdarea și toleranța au meritat și vă sunt răsplătite.

Parentajul conștient vorbește despre însoțirea copilului în toate aceste etape, prin provocările la care acesta ia parte, cu luciditate, introspecție și atent înspre interior. Vorbește despre a ști că tot ceea ce ne poate ajuta se găseste în noi, la timpul prezent.

Cum  frumos menționează  Gaspar Gyorgy în Părintele invizibil, parentingul de acest tip este centrat atât pe cultivarea relației părintelui cu sine cât și pe conexiunea părinte-copil. Din acest punct de vedere, este necesar să fim, pentru copil, un partener de drum de cea mai mare încredere, dar nu să străbatem  drumul achizițiilor și experiențelor în locul său. În acest proces, cred că parentingul conștient este precum o oglindă curată, autentică, care reflectă limpede și onest acțiunile și deciziile protagonistului.

Frankl, V., Omul în căutarea sensului vieții, editura Meteor Press, București, 1995

Gyorgy, G., Copilul invizibil, Editura Curtea Veche, București, 2016

http://www.kidsinthehouse.com/expert/parenting-advice-from-julie-wright-mft

Bibliografie:

  • Frankl, V., Omul în căutarea sensului vieții, editura Meteor Press, București, 1995
  • Gyorgy, G., Copilul invizibil, Editura Curtea Veche, București, 2016
  • http://www.kidsinthehouse.com/expert/parenting-advice-from-julie-wright-mft

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *